Fibrele alimentare. Tipuri si beneficii

Fibrele alimentare. Tipuri si beneficii

Desi nu exista un consens in comunitatea stiintifica cu privire la conceptul de fibre alimentare, se pot defini ca parte a plantelor comestibile ce rezista la digestie si absorbtie in intestinul subtire, avand o fermentatie partiala sau totala in intestinul gros.

Fibrele sunt formate dintr-un set de compusi chimici eterogeni (polizaharide, oligozaharide, lignina, substante similare). Strict vorbind, din punct de vedere nutritiv, fibrele nu sunt nutrienti, si nu sunt direct implicate in procesele metabolice de baza ale organismului. Cu toate acestea, fibrele alimentare au functii importante cum ar fi stimularea peristaltismului intestinal. Motivul pentru care organismul nu le poate procesa este datorat tubului digestiv care nu dispune de enzime care sa le poata hidroliza. Acest lucru nu inseamna ca fibrele alimentare trec intacte prin aparatul digestiv: desi intestinul nu dispune de enzime care sa le digere, enzimele florei bacteriene fermenteaza partial fibrele si le descompun in diversi cumpusi chimici: gaze (hidrogen, dioxid de carbon, metan) si acizi grasi cu lant scurt (acetat, propionat si butirat). Acestea din urma joaca un rol important in metabolism.

Fibrele alimentare/dietetice se gasesc in alimente de origine vegetala foarte putin procesate tehnologic, cum ar fi cereale, fructe, legume si leguminoase.

Tipuri de fibre alimentare
Fibrele alimentare, in mod traditional considerate un complex de carbohidrati, au fost impartite in doua grupe principale in functie de caracteristicile chimice si efectele lor asupra organismului. Aceste doua tipuri sunt: fibre insolubile si fibre solubile.

Fibrele insolubile: sunt compuse din substante (celuloza, hemiceluloza, lignina, amidon rezistent) ce retin putina apa si se umfla usor. Acest tip de fibre predomina in alimente ca taratea de grau, cereale integrale si unele legume. Componentele acestui tip de fibre sunt greu fermentabile si rezista actiunii microorganismelor din intestin. Principalul efect asupra organismului este acela de a creste volumul de scaun si de a diminua timpul de tranzit prin tractul digestiv. Ca rezultat, fibrele insolubile ingerate zilnic previn constipatia.


Fibrele solubile: sunt formate din componente (inulina, pectina, fructooligozaharide) care retin multa apa, putand forma geluri vascoase. Acest tip de fibre predomina in leguminoase, cereale (ovaz si orz) si in unele fructe. Fibrele solubile,pe langa faptul ca retin apa, sunt capabile de a reduce absorbtia de grasimi si zaharuri din alimente, care ajuta la reglarea nivelului de colesterol si de glucoza din sange.


Beneficii

Constipatie: efectul cel mai cunoscut al fibrelor este capacitatea de a facilita defecarea. Prin urmare, un continut adecvat de fibre alimentare, este esential pentru prevenirea si ameliorarea constipatiei.

Diverticuloza sau boli diverticulare: boala caracterizata prin aparitia de mici buzunare in peretii colonului sub forma de degete de manusa numiti diverticuli. Diverticulii cresc odata cu varsta, astfel ca peretele intestinal este mai fragil la persoanele mai in varsta, iar presiunea care se exercita inauntrul colonului, faciliteaza aparitia diverticulilor. Este acceptat faptul ca diverticuloza se datoreaza unor depuneri crescute de elastina pe peretii colonului si a unei pierderi de inervatie vagala. Desi s-a afirmat faptul ca diverticuloza este asociata cu o dieta scazuta in fibre alimentare, nu exista dovezi stiintifice care sa sprijine prevenirea acesteia prin consumul de alimente bogate in fibre.

Obezitatea: boala care este asociata cu hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica, diabet zaharat si mai multe tipuri de cancer. Prin urmare mentinerea unei greutati corpoale adecvate este o masura foarte sanatoasa. Dietele bogate in fibre pot ajuta in controlul obezitatii din mai multe motive: in primul rand, dietele bogate in fibre au mai putine calorii; al doilea , acest tip de diete faciliteaza consumul unei cantitati mai mici de alimente datorita masticatiei mai indelungate si a volumului, ajutand mai rapid la producerea senzatiei de satietate, si in final, dietele bogate in fibre incetinesc absorbtia zaharurilor si grasimilor consumate.

Cancerul colorectal: desi o dieta bogata in fibre nu va protejeaza impotriva cancerului colorectal, primele studii epidemiologice observationale au indicat ca persoanele care consuma alimente bogate in fibre, au prezentat o incidenta scazuta a cancerului de colon. Cu toate acestea, studiile epidemiologice asupra efectului protector al fibrelor contra acestui tip de cancer, sunt contradictorii, probabil datorita diversitatii componentelor ce fac parte din fibrele alimentare.

Diabet zaharat: un aport de fibre alimentare, in special cele insolubile, pot imbunatati controlul glucozei din sange, reducand hiperinsulinemia si concentratiile plasmatice ale lipidelor la diabetici de tip 2, care confera un profil ideal de protectie cardiovasculara.

Hipercolesterolemie: aportul de fibre asigura o absorbtia mai mica de colesterol, care conduce la prevenirea si tratarea unor afectiuni caracterizate prin niveluri crescute ale colesterolului in sange.