Inulina

Inulina

Inulina este un extract natural, parte a grupului de oligozaharide ce contin fructoza. Ea apartine clasei de carbohidrati cunoscuta sub denumirea de fructani.

Inulina este considerata o fibra solubila, benefica in reducerea concentratiei de colesterol din sange. Este recomandata includerea inulinei in regimul alimentar zilnic pentru tratarea hipercolesterolemiei, in acest fel putandu-se preveni bolile cardiovasculare si imbunatati calitatea vietii.

Cum actioneaza inulina?

Colonul este considerat un ecosistem cu aproape 400 de specii de bacterii, dintre care unele cauzeaza boli si altele sunt benefice pentru organism. Acestea din urma sunt Lactobacilii si Bifidobacteriile. Inulina stimuleaza cresterea si consolidarea acestora, cu ajutorul carora colonul se poate apara de bacteriile patogene. Bifidobacteriile inhiba cresterea bacteriilor patogene, consolideaza sistemul imunitar si ajuta la sintetizarea vitaminei B.

Recomandari:

Pentru un adult, se recomanda consumul de 25 - 35 de grame de fibre pe zi.
Pentru un copil peste 2 ani, se calculeaza consumul de grame egal cu varsta lui, plus 5g, in cazul in care copilul este de 6 ani, trebuie sa consume 6 g + 5 g = 11 grame pe zi.
Pentru copiii sub 2 ani nu au fost stabilite recomandari.

Beneficii ale inulinei

- Este indicata in special persoanelor cu probleme de fermentatie, boli bacteriene sau parazitare.
- Prin cresterea absorbtiei calciului reduce aparitia osteoporozei, deoarece sporeste densitatea minerala a oaselor.
- Inulina este recomandata in special copiilor si adolescentilor, deoarece contribue la cresterea capitalului calcic, din acelasi motiv, este benefic si pentru femeile gravide si persoanele in varsta.
- Reduce pH-ul (intestinal) si faciliteaza tranzitul intestinal.
- Accelereaza durata de golirea a stomacului, astfel incat absorbtia de calorii este mica (1.5 kcal/g), lucru important daca urmati un anumit tip de dieta.
- Imbunatateste sintetizarea vitaminelor din grupul B.
- Joaca un rol important in prevenirea si inhibarea cancerului de san si de colon.

Alimente care contin inulina

- extract din radacina de cicoare (comercializat ca un supliment nutritiv)
- anghinare, usturoi, ceapa, sparanghel, praz, andive, grau si banane.

[ ... ]

Infectii urinare

Infectii urinare

Afectiuni ale aparatului urinar cauzate de germenii infectiosi sau de toxinele acestora in special a colibacililor, in aceasta categorie intrand si cistitele colibacilare, pielitele, pielonefritele etc.
In tratarea infectiilor urinare se folosesc de regula plante cu efect diuretic, antiseptic si antispastic.

Tratament fitoterapeutic

Infuzie de sovarv - 30g, coada calului - 20g, cimbrisor - 20g, flori de sulfina - 10g, coaja de salcie - 10g, radacina de valeriana - 10g. Se lasa la infuzat 5 min. o lingura de amestec intr-o cana de apa. Pentru inceput se consuma 3-4 cani pe zi timp de 15 zile, apoi cate 1-2 cani pe zi timp de o luna.

Infuzie de coada calului, flori de coada soricelului, frunze de urzica (o lingura de amestec la o cana de apa), consumandu-se cate 3-4 cani caldute pe zi.

Infuzie de busuioc (o lingura la o cana de apa), 2 cani pe zi.

Infuzie de unguras (o lingura la o cana de apa, lasata la macerat o noapte si incalzita a doua zi), consumandu-se 3 cani pe zi.

Infuziile de mai sus pot fi folosite si in tratamentul unor inflamatii ale rinichilor (nefrite), ale uretrei (uretrite) si ale bazinetului renal (pielite).

[ ... ]

Insomnia

Insomnia

Insomnia - dificultatea de a dormi suficient pentru a permite organismului sa se refaca complet. Un adult are nevoie de 6-8 ore de somn, iar copii si varstnicii de mai mult. Sunt insa, si persoane care se trezesc complet refacuti dupa numai 1-4 ore de odihna.
Cauzele insomnei sunt destul de numeroase: dormitul inconfortabil (saltea, perna, asternut),zgomote,lumina prea puternica, mese copioase seara, abuzul de cafea, de ceai, de cola, sedentarismul, unele boli (hipertensiunea arteriala, insuficienta cardiaca, astm bronsic, bronsita cronica, emfizem pulmonar, ulcer in criza etc.).


Recomandari
- indepartarea cauzelor amintite;
- orele de culcare si trezire sa fie in fiecare zi aceleasi;
- salteaua sa fie confortabila, nici prea rigida, dar nici prea moale;
- dormitul se va face cu capul spre nord (daca sunt conditii), patul fiind plasat cat mai departe de calorifer sau eventuale electrocasnice;
- este de preferat ca in camera de dormit sa predomine albastrul, verdele sau galbenul,in nuante cat mai deschise, orice nuanta de rosu fiind total contraindicata;
- imbracamintea pentru dormit sa fie cat mai lejera, de preferat din bumbac;
- pozitia capului in timpul somnului sa fie cat mai comoda;
- in camera de dormit sa fie intuneric, orice lumina de noapte nefiind indicata;
- indepartarea surselor de zgomot si reducerea, pe cat posibil, a intensitatii lor;
- televizorul nu va fi plasat in camera de dormit;
- inainte de culcare nu vor fi consumate bauturi alcoolice sau cele care contin cafeina;
- dormitul in timpul zilei, mai ales dupa amiaza, trebuie evitat;
- consumul de medicamente somnifere si tranchilizante trebuie evitat;
- inlocuiti orele de insomnie cu activitati relaxante (lectura, muzica preferata).


Alimente permise seara
In cantitati moderate se va consuma paine, lapte, iaurt, branza de vaci, carne slaba, salata, miere, ceapa ridichi, ceai de tei etc.
Alimente interzise seara: grasimi, conserva, oua, maioneza, bauturi alcoolice etc.


Tratament naturist insomnie

Uz intern
Se recomanda infuzii sau decocturi calde (indulcite cu miere sau zahar) preparate din anumite plante cu actiune sedativa sau din amestecuri de plante specifice. Ele se vor bea cu o jumatate de ora inainte de culcare, preferabil dupa o baie simpla, calda sau mai ales cu plante sedative.

Infuzie de talpa gastii (3 linguri de o cana de apa), se beau 3-5 linguri pe z i (dintre care 2 inainte de culcare).
Tinctura de talpa gastii preparata din 20 g de planta macerata 7-8 zile, in 100ml de alcool de 70 grade, se iau cate 20-40 picaturi de 2-3 ori (ultima data inainte de culcare).
Infuzie din radacina de valeriana (o lingurita la o cana de apa), o cana inainte de culcare.
Tinctura din radacina de valeriana preparata din 20 g de radacini macerate timp de 8 zile, in 100ml de alcool de 70 grade, din care se iau cate 15-20 picaturi, de 3 ori pe zi (ultima data inainte de culcare).
Infuzie de maghiran (o lingura la o cana de apa), 2 cani pe zi.
Infuzie de paducel (o lingurita la o cana de apa), 2 cani pe zi.
Tinctura de paducel preparata din 20g de planta macerata 10 zile in 100ml alcool de 60 grade; se iau 10-15 picaturi de 3 ori pe zi, ultima data inainte de culcare.
Infuzie din conuri de hamei (o lingura de conuri la o cana de apa), 2 cani pe zi.
Infuzie din flori de tei (1-2 lingurite de flori la o cana de apa), 2-3 cani pe zi.
Infuzie de levantica (o lingurite de flori la o cana de apa), 1-2 cani pe zi.
Infuzie de sulfina (o lingurita de planta la o cana de apa), se bea seara inainte de culcare.

Uz extern
Bai cu infuzie din 100g flori de levantica la 3 litri de apa, care se adauga in apa de baie.
Bai cu decoct din flori de tei, 150g la 3 litri de apa, durata 5-10 minute.Acestea sunt recomndate, mai ales la baia generala a copilor.
Bai cu decoct din flori de maces, flori de tei si mac rosu (cate un pumn din fiecare, fierbere in 5 litri de apa), durata 5-10 min.
Bai cu esenta de pin (5 picaturi), seara inainte de culcare.

[ ... ]

Ingrijirea picioarelor

Ingrijirea picioarelor

Picioarele joaca un rol important in senzatia de frumos pe care corpul o sugereaza per total. Ingrijirea lor adecvata asigura nu numai atenuarea obisnuitelor dureri de picioare, dar va face sa aveti si un look de zile mari.

Tratamente naturiste pentru picioare frumoase

Castanul
Este folosit contra degeraturilor sub forma de bai sau cataplasme.

Stejarul
Decoctul se foloseste contra transpiratiilor excesive ale picioarelor si contra degeraturilor.

Nucul
Decoctul preparat din 600g frunze de nuc la 4 litri de apa se foloseste la baia de picioare, in cazul picioarelor umflate si a transipratiei picioarelor-antisudoric.

Telina
Se foloseste planta intreaga pentru combaterea degeraturilor; se fac bai locale timp de 3-5 zile. Se taie telina marunt, se pune la fiert in 2 l apa timp de 45 de min. Baile se fac de 2-3 ori pe zi, reincalzind decoctul preparat.

Ceapa
Se recomanda cataplasme cu ceapa fiarta contra degeraturilor.

Prazul
Folosit contra bataturilor.Din frunzele de praz, macerate in otet, se fac aplicatii locale timp de cateva ore.

Usturoiul
Remediu util contra bataturilor, aplicandu-se cataplasme de usturoi preparat din 30 g usturoi macerat timp de 10 zile in 500 ml otet. De asemenea, se pot face aplicatii locale cu bulbi fierti de usturoi (calzi, cat suporta pielea).

Varza
Infuzia sau foi de varza ca atare este indicata contra degeraturilor.

Menta
Pentru bai la picioare ca decongestionant si pentru combaterea transpiratiei.

Mustarul negru
Folosit pentru bai de picioare ( 200g de mustar la o baie).

[ ... ]

Herpesul

Herpesul

Virusul herpes simplex (HSV) este un virus care se manifesta sub doua forme, ambele insotite de umflaturi apoase, dureroase pe piele sau membrane mucoase (precum gura sau buze) sau pe organele genitale. Aceasta boala este contagioasa, mai ales in timpul unei eruptii, fiind incurabila cu tehnologia actuala. Infectia buzelor este cunoscuta popular ca "herpes".

Dintre cele opt tipuri cunoscute de herpes HSV, cele mai comune sunt:
herpes tipul 1 (HSV-1)
herpes tipul 2 (HSV-2)

HSV-1 este cel mai comun tip de herpes si este asociat mai degraba cu infectiile orofaciale, de obicei buzele. Acest tip de infectie se raspandeste mai usor datorita localizarii sale foarte expuse. Este in general considerat (desi nu ar trebui) ca o infectie mai putin serioasa.

HSV-2 este asociat cu infectiile organelor genitale, cu toate ca ambele tipuri pot sa afecteze cele doua zone. Infectia cu herpes HSV-2 este de o importanta deosebita din cauza naturii asimtomatice si posibilitatea de transmitere chiar si prin intermediul unor indivizi care nu prezinta nici un fel de simptome.


Este bine ca herpesul sa se trateze inca de la primele semne, care constau in mancarime, usturime si chiar durere.

Pentru tratamentul naturist al herpesului se recomanda:

Se recomanda infuzii de amestecuri de plante:
radacina de Stejar (Radix Quercus), flori de musetel (Flores Chamomillae), frunze de Salvie (Folium Salviae) si Sulfina (Herba Meliloti) in parti egale
Urzica, flori de Rozmarin (Flores Rosmarini), frunze de Patlagina (Folium Plantaginus) si Fumarica, de asemenea, in parti egale. Infuzia se face din 1 lingurita de amestec la o cana cu apa ; se beau 2 cani pe zi.
Infuzie din 1 lingurita de "Trei-frati-patati" (Viola tricolor) ; se beau 2-3 cani pe zi.
Tinctura din flori de Galbenele (Flores Calendulae), 20 picaturi, de 3 ori pe zi.

Pe locul aparitiei herpesului se poate aplica unguent de Galbenele, unguent de Roinita (Melissa officinalis), unguent de Propolis sau ulei de Sovarv (Origanum vulgare).

[ ... ]

Hemoroizi

Hemoroizi

Hemoroizii sunt inflamatii ale venelor regiunii ano-rectale. Ele se fac simtite datorita a 2 complicatii : hemoragie si tromboflebita (umflatura rosie-vanata foarte dureroasa).

Recomandari
- interzicerea echitatiei si mersului pe bicicleta;
- evitarea constipatiei;
- evitarea statului in picioare perioade lungi de timp si mersul pe jos pe distante mari;
- excluderea fumatului;
- repaus la pat, cand durerile devin insuportabile;

Din punct de vedere a regimului alimentar pentru tratamentul persoanelor suferinde de hemoroizi se va avea in vedere urmatoarele:

Alimente interzise: branza fermentata, maioneza, piper, ardei, mustar, bauturi alcoolice, cafea, sosuri.

Alimente permise: paine integrala, fructe si legume cu continut de celuloza ridicat, branza de vaci, carne si grasimi (insa in cantitati reduse).


Tratamente naturiste hemoroizi

Uz intern
Flori de Coada Soricelului ( Flores Millefolii )
Se prepara o infuzie din 2 lingurite de flori la o jumatate de litru de apa. Aceasta cantitate se consuma pe parcursul unei zile. In caz de constipatie se combina cu 10% coaja de Crusin (Cortex Frangulae) si fructe de Fenicul 10% (Finctus Foeniculi).

Frunze de Urzica ( Folium Urticae )
Se recomanda in hemoroizi pentru tratamentul hemoragiilor in amestec cu flori de Musetel (Flores Chamomillae). Infuzie dintr-o lingura de amestec la o cana de apa, cate 2-3 cani pe zi.

Frunze de vita de vie
Decoct din frunze de vita de vie (50g la 1 litru de apa, fierbere 10 minute, lasat la infuzat 10 minute), o lingurita la 15 minute


Uz extern
Radacina de Tataneasa ( Radix Symphyti )
Bai locale sau cataplasme cu decoct din 4-5 linguri de radacini de Tataneasa la o cana de apa. Are actiune cicatrizanta si decongestiva.

Coaja de Stejar ( Cortex Quercus )
Bai locale cu decoct preparat din 20-30 g de coaja la un litru de apa. Are o puternica actiune astringenta.

Frunze de mur ( Folium Rubi fruticosi )
Comprese locale cu infuzie din fructe de mur (o lingura la o cana de apa).

Muguri de Plop ( Gemmae Populi )
Bai locale cu infuzie din muguri de plop (20g la un litru de apa)

[ ... ]

Glutamatul monosodic (E-621)

Glutamatul monosodic (E-621)

Glutamatul monosodic este sarea de sodiu al acidului glutamic fabricat dintr-o melasa obtinuta printr-un proces de fermentare a unor produse, cum ar fi trestia de zahar si unele cereale. Se compune din glutamat (acid glutamic), apa si sare.
Aditivul este folosit ca potentiator de aroma si este de o jumatate de secol utilizat in produsele alimentare. Mai poate fi intalnit sub denumirile:monoglutamat de sodiu, glutamat de sodiu, monosodium glutamat, natrium glutaminat, E-621 (conform normelor europene).

Glutamatul monosodic si sindromul "Chinese Restaurant"

Controversa nu a incetat din 1968, Dr. Robert Ho Man Kwok, a descris o serie de simptome pe care unele persoane se pare ca le-au simtit dupa consumul de alimente din China. Unele dintre aceste simptome includ: dureri de cap, crize de astm, reactii alergice (usoare pana la moderate), tahicardie, greata, varsaturi, senzatie de constrictie la nivelul gatului, fata si piept si, in general, senzatie de rau. Simptomele sunt de obicei usoare si temporare. Pe de alta parte alte studii mai recente, afirma ca nu exista nici o reactie si ca, in orice caz, ar putea fi vorba despre o alergie ca de la oricare produs alimentar.

Relatia dintre glutamatul monosodic, pofta de mancare excesiva si obezitate

Cu toate acestea, exista destule pareri contra atunci cand vorbim despre efectele sale asupra apetitului.
Conform testelor pe animale, glutamatul monosodic poate produce pofta de mancare excesiva, inhiband satietatea (in special, mai mare de 40%) acest lucru
manifestandu-se atunci cand consumam alimente care contin (carnati, chips-uri, snacks-uri, etc.) simtindu-ne, pur si simplu, incapabili de a ne opri. Acest aspect poate favoriza aparitia obezitatii, mai ales daca vorbim despre alimente bogate in grasimi si calorii.

Studii realizate la Universitatea Complutense din Madrid de Jesus Fernandez Tresguerres, director al Departamentului de Fiziologie, Facultatea de Medicina,
afirma ca glutamatul moosodic afecteaza parti ale creierului care se ocupa cu reglarea senzatiei de foame si de satietate. Ar putea afecta, de asemenea, producerea de hormoni de crestere, care sunt responsabili de masa musculara, lucru de care avem nevoie, si nu de grasime in exces.
Persoanele care elimina glutamatul monosodic din dieta isi pot reduce apetitul excesiv si le este mai usor sa urmeze o dieta si sa piarda in greutate.


Glutamatul monosodic si Umami

O curiozitate a glutamatului monosodic este aceea ca a dat nume unei noi arome, Umami in japoneza inseamnand "gustos". Aceasta este consecinta unor receptori ai limbii care produc un gust cu totul special. Pana acum se cunosteau doar 4 gusturi de baza: dulce, sarat, amar si acru.

Astazi, glutamatul monosodic se gaseste in bomboane, guma de mestecat, condimente, ketchup, pasta de tomate, sos Worcestershire, sos de soia, toate celelalte sosuri, gelatina, extract de drojdie, caseinat de calciu, supe, aroma de carne de pui/vita/porc, bauturi alcoolice din fructe , bauturi racoritoare si sucuri, bere, malt din orz, extract de malt, aroma de malt, gluten de porumb, tofu, lapte de soia, lapte procesat, concentrat proteic din lapte, branza (in special braza parmezan), alimente semipreparate, sapunuri, sampoane, cosmetice, medicamente, inclusiv alimentele pentru copii etc.

De ce aceasta controversa in jurul Glutamatului monosodic?

Recent, companiile de cercetare responsabile au ajuns la concluzia ca glutamatul monosodic provoca boli grave degenerative la om, inclusiv schizofrenie.
Multi cercetatori au raportat faptul ca, sensibilitatea trombocitelor la glutamat este crescuta la persoanele cu o predispozitie la caderile nervoase.

Studiile clinice arata ca glutamatul poate provoca depresie nervosa severa, tendinte de suicid (in special la tineri) si schizofrenie.
Societatea de Neurostiinta a stabilit ca, fara indoiala, glutamatul monosodic in dozele gasite in produsele alimentare, produce leziuni ale hipotalamusului, parte a creierului esentiala pentru memorie si invatare.

Recomandarea noastra este sa se renunte pe cat posibil la aditivii alimentari, mai ales la glutamatul monosodic.

[ ... ]

Gripa

Gripa

Gripa - boala infectioasa si contagioasa de natura virotica, localizata la nivelul aparatului respirator ce se manifesta prin stare rea, cu febra, inflamatia cailor respiratorii superioare, dureri musculare si dureri de cap. Debuteaza brusc, (de unde si numele fr. grippe = a apuca, a inhata), cu dureri in tot corpul, febra, tuse seaca etc. In unele cazuri de gripa apar complicatii grave: pulmonare, digestive, nervoase etc.

Se recomanda:
- izolarea bolnavului la domiciliu sau la spital si evitarea contactului cu alte persoane;
- repaus la pat intr-o camera calduroasa - renuntarea la fumat cat timp gripa persista;- consumul zilnic a unuia din alimente: suc de ceapa cruda (1/2 de pahar), suc de portocale (1/2 de pahar), suc de morcovi(1 pahar pe zi), suc de lamaie (din 200 g de fructe), suc de rosii (3 pahare pe zi).

Tratamente naturiste gripa

Uz extern
Bai fierbinti cu apa simpla sau cu 250g faina de mustar si o lingura de sare, la maini si la picioare.

Uz intern
Infuzie de:
- flori de tei (1-2 lingurite la o cana de apa), 2-3 cani pe zi;
- busuioc (1 lingura la o cana de apa), 2 cani pe zi;
- frunze de urzica (1 lingura la o cana de apa), 3-4 cani pe zi;
- flori de soc (1-2 lingurite la o cana de apa), 2-3 cani pe zi;
- flori de musetel (2 lingurite la o cana de apa), 2-3 cani pe zi;
- frunze de coacaze (50g la 1 litru de apa), 3 cani pe zi;
- cimbru (25g la 1 litru de apa), 3 cani pe zi;

- flori de levantica (1 lingurita la o cana de apa), 2-3 cani pe zi.

Decoct de:
- sparanghel (50g de radacina la 1 litru de apa, firbere 5 min.), 2 cani pe zi;
- salcie (2 linguri de coaja la o cana de apa), 3-4 cani pe zi;

Cura cu sirop din miere de tei si muguri de brad

1kg de muguri la 3-4 litri de apa, se spala si se toaca marunt, se fierb 10-15 min. in clocot, se strecoara, iar la fiecare kg de sirop se adauga cate un kg miere de tei si 10g extract de propolis, se omogenizeaza, apoi se incalzeste toata compozitia pana la 40grade. Dupa racire se pune in sticle ermetice si inchise la culoare. Se pastreaza la rece si se consuma cate 1 lingurita inainte de masa, de 3 ori pe zi.

[ ... ]

Graul incoltit

Graul incoltit

Compozitie (100g) : 45g glucide, 29g proteine, 0.5g lipide, 1g fosfor, 71mg calciu, 7mg vitamina E, 1.5mg vitamina B1, 0.5mg vitamina B2, in cantitati infime se gasesc fier, cupru, lecitina.
Valoare energetica: 100g grau incoltit=396 calorii.

Indicatii: anemie, anorexie, oboseala, demineralizare, tulburari de crestere, impotenta sexuala, frigiditate, sarcina, tuberculoza.

Contraindicatii: hipertensiune arteriala.

Mod de folosire: adultii cate 2-3 lingurite pe zi, iar copii cate 1-2 lingurite, in ambele cazuri se recomanda cate o cura de 10 zile pe luna , la alegere.
Boabele de grau incoltit vor fi foarte bine mestecate in gura sau trecute printr-o masina de tocat carne, apoi mestecate. Acestea pot fi consumate simple sau puse in mancare.

Mod de preparare: se pune un pumn de boabe de grau, bine spalate, intr-o farfurie adanca, peste care se va turna apa calduta pana la marginile sale; dupa 24-36 de ore (in functie de anotimp) graul va fi scos si pus intr-o alta farfurie, plata, unde va mai sta 2-3 zile, timp in care va fi stropit, in mod periodic, cu putina apa, pentru a sta umed in permanenta si a incolti mai repede. Aparitia unor mici pete albe pe boabele de grau inseamna inceputul germinatiei, semn ca ele pot fi consumate.

[ ... ]

Ginseng

Ginseng

Ginsengul este o planta originara din China, Corea si Japonia, in practica utilizandu-se mai exact radacinile plantei cu acelasi nume.
In tarile mai sus amintite ginsengul are o popularitate extraordinara fiind recunoscut drept un remediu universal.


ACTIUNE
efect tonic general
efect psihotonic si antidepresiv
cresterea randamentului fizic si de concentrare
potentarea actiunii insulinei
influentarea favorabila a circulatiei sanguine in general si a circulatiei coronariene in mod deosebit

INDICATII
Se utilizeaza in:
anemie
tulburari de memorie
stari depresive in special la varstnici
nevroze
stari de malnutritie
tratarea diabetului zaharat (ca si adjuvant)

TRATAMENT
Se recomanda administrarea a 2 capsule continand extract de ginseng, in fiecare zi (dimineata si seara), timp de 1-4 saptamani.

Exista efecte adverse?

In aparenta ginsengul este lipsit de toxicitate cercetarile efectuate in conditii de laborator aratand ca acesta inhiba cresterea tumorilor si reduce riscul bolilor canceroase la om.
Eventualele efecte adverse provin din intentia producatorilor de a potenta efectul stimulator prin adaugarea la preparatele din ginseng a diversilor produsi sintetici. Studiile au raportat gama larga de simptome asociate cu folosirea indelungata a preparatelor din ginseng: depresie, hipertensiune arteriala, insomnie, nervozitate, diaree. Este foarte posibil insa ca efectele adverse sa se datoreze folosirii unor preparate din ginseng contrafacute, continutul real in ginseng al acestora putand fi foarte redus, aproape inexistent uneori.

De retinut:
Se recomanda prudenta in administrarea extractelor de ginseng precum si achizitionarea acestora de la producatori avizati, datorita existentei unei abundente de preparate ce ingreuneaza studierea lor stiintifica, dar si multitudinii de plante (mai mult de 20) care poarta numele de ginseng.

[ ... ]

Galbenele (Calendula officinalis)

Galbenele (Calendula officinalis)

Plante cultivate in scop medicinal, de la care se recolteaza florile (Calendulae flos) in lunile iunie-septembrie.

ACTIUNE: antispastica, cicatrizanta, antiinflamatoare, depurativa.

INDICATII:
Se folosesc pentru :
- tratarea gastritei hiperacide, ulcerului gastroduodenal, dischineziei biliare, colecistopatiei, dismenoreei;
Infuzie din 1,5 lingurite flori uscate, maruntite, oparite cu o cana apa, consumandu-se cate 2-3 cani pe zi;

- tratarea micozei vaginale, plagilor, ulceratiilor, degeraturilor , eczemelor si inflamatia ganglionilor ;
Spalaturi vaginale si bai locale cu infuzie din 100 g de flori uscate.
vindecarea tumorilor canceroase, icterului infectios si a ranilor, stimularea circulatiei sangelui;
Infuzie din 1,5 lingurite de flori uscate, maruntite si oparite cu 250ml apa; se consuma 1-2 cani/zi.

- vindecarea varicelui, a bolilor de stomac si intestine, eliminarea crampelor si anasarcului, eliminarea urinei din sange, vindecarea bolilor de ficat si distrugerea viermilor intestinali;
Infuzie din 2 linguri flori maruntite si oparite cu 0,5 l apa ; se consuma 3-4 cani/zi.
- uscarea negilor (verucilor)
Sucul stors din tulpinile proaspete aplicat local;

- vindecarea tumorilor canceroase, umflaturilor si ranilor deschise, tumorilor femurale, ciupercilor la picior
Unguente locale cu unt din galbenele obtinut din flori, frunze si tulpini, proaspete tocate fierte in 500 g untura ; se iau de pe foc, se acopera si se lasa la macerat timp de 24 de ore; apoi, preparatul se reincalzeste usor si se strecoara printr-un tifon.

- refacerea vederii
Spalaturi cu infuzie calda din flori de galbenele ;
improspatarea pielii si combaterea keratozei senile (petele de batranete)
Cataplasme cu galbenele zdrobite aplicate local timp de 30 zile, de doua ori/zi

[ ... ]

Gastrita

Gastrita

Gastrita este o boala ce consta in inflamarea mucoasei stomacului (gr.gaster= stomac), manifestata prin dureri abdominale, balonari, greturi, varsaturi. Ea este de doua tipuri: acuta si cronica.

1. GASTRITA ACUTA
Poate fi produsa de: alimente alterate sau contaminate cu microbi, bauturi alcoolice concentrate, unele medicamente (aspirina, sulfamide, antibiotice), substante toxice etc.
Se recomanda :
- repaus la pat si suprimarea factorilor amintiti mai sus;

DIETOTERAPIE

In primele 24 de ore: ceaiuri caldute, mai ales de menta, supe de zarzavat strecurate (2-3 litri in 24 de ore). In urmatoarele zile vor fi introduse progresiv : supe de gris, de orez, paste fainoase, biscuiti, paine alba prajita, piure de cartofi, piure de legume, carne slaba tocata etc. Alimentatia normala va fi reluata dupa 5-7 zile.

FITOTERAPIE

Cura cu infuzie din unguras (Marrubium vulgare) , o lingurita la o cana de apa, lasat la macerat o noapte si incalzit usor a doua zi, consumandu-se cate 3 cani pe zi).

2. GASTRITA CRONICA

Cauzele ei sunt: tratamentul incorect al gastritei acute,alimentele condimentate sau iritante, mancarurile fierbinti, mesele la ore neregulate, masticatie insuficienta a alimentelor, bauturile alcoolice, fumatul, unele medicamente (salicilati, fenilbutazona), substantele toxice etc.
Bolnavii de gastrita cronica acuza: arsuri in capu1 pieptului, rigaieli, greata, pofta de mancare etc.
In unele cazuri gastrita cronica este asociata unui ulcer sau cancer de stomac.

Se recomanda :
- indepartarea cauzelor amintite.

DIETOTERAPIE (este in functie de forma gastritei: hipo- sau hiperacida)

Gastrita cronica hipoacida

Alimente permise: carne de vita slaba, carne de vitel/gaina/pui, peste slab, branza de vaci, unt proaspat, ulei crud, supe de carne degresate, sosuri de carne, sosuri de rosii, paste fainoase, paine prajita, piure de cartofi, fulgi de ovaz, legume fierte (spanac, urzici, dovlecei, conopida, morcovi), mere, pere, prune, caise etc.

Alimente interzise: paine neagra sau proaspata, lapte simplu, cartofi prajiti, zarzavaturi crude si bogate in celuloza, fructe crude, mezeluri, conserve de carne, carne de porc/oaie/rata, peste gras, slanina, marmelada, hrean, mustar, ceapa, usturoi, muraturi etc.

Gastrita cronica hiperacida
Acelasi regim ca al ulcerului gastric in faza de acalmie, care trebuie respectat 3-5 ani.

FITOTERAPIE
Pentru gastritele cronice incipiente
Uz intern:
- infuzie de : flori de salcim (2 lingurite la o cana de apa), 2 cani pe zi, intre mese ; frunze de zmeur (o linugurita la o cana de apa), 2-3 cani pe zi ; radacina de tataneasa (1-2 linguri la o cana de apa), 2-3 cani pe zi; sunatoare (1-2 lingurite la o cana de apa), o jumatate de cana intre mese ;
- ceai gastric.
Pentru gastritele cronice cu spasme:
- infuzie de: busuioc (20 g la 1 litru de apa, infuzat 15 minute), o cana dupa mese; maghiran (30 g flori si frunze la 1 litru de apa, infuzat 10 minute), o cana intre mese.

Pentru calmarea durerilor
- decoct de: menta (o lingurita la o cana de apa), 3 cani pe zi ; tei (15-30 g la 1 litru de apa), 2-4 cani pe zi; melisa (o lingurita din varful florilor la o cana de apa), 3 cani pe zi.

Uz extern:
- cataplasme pe abdomen cu fan cald ;
- comprese pe abdomen cu : apa calda (schimbate la fiecare 10 minute) sau cu apa calda si putin otet.

[ ... ]

Guta

Guta

Guta este o boala caracterizata prin cresterea concentratiei acidului uric in sange si depunerea de urati, in special, la nivelul articulatiilor. Pe langa tratamentul de baza cu colchicina extrasa din Brandusa de toamna, se pot utiliza pentru tratamentul gutei, sub forma de cure de lunga durata, unele plante medicinale, in special cele cu actiune diuretica.

Pentru a trata in mod naturist guta, se recomanda urmatoarele tratamente:

Frunze de Frasin (Folium Fraxini)
Infuzie din 1-2 linguri de frunze la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi, timp de 3 saptamani

Frunze de Mesteacan (Folium Betulae)
Infuzie din 2 linguri de frunze la o cana de apa; dupa ce ajunge la o temperatura de 40 C, se aduga un varf de cutit de bicarbonat de sodiu si se lasa in repaus 6 ore. Se bea in 2 reprize, la interval de 4 ore. Se face o cura de o luna. Se poate repeta dupa o luna de pauza.

Coada calului (Herba Equiseti)
Decoct din o lingurita de plante la o cana de apa; se beau 3-4 cani pe zi, timp de 3-4 saptamani.

Troscot (Herba Polygoni)
Infuzie din 1-2 lingurite de planta la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.

Rizomi de Pir medicinal (Rhizoma Graminis)
Infuzie sau decoct , din 1 lingurita la o cana de apa;se beau 3-4 cani pe zi, timp de 2 saptamani.

Fructe de Catina (Fructus Hippophae). Au proprietati diuretice prin care contribue la eliminarea toxinelor si uratilor contribuind astfel in tratamentul gutei.
Infuzie din 1-2 lingurite de fructe la o cana; se beau 2 cani pe zi, timp de o luna.

Amestec din flori de Soc (Flores Sambuci)-20g, flori de Tei (Flores Tiliae)-20g, frunze de Mesteacan (Folium Betulae)-30g, frunze de Urzica (Folium Urticae)-30g
Infuzie din 1-1 1/2 lingurite de amestec la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi. Se face o cura de o luna.

Amestec din frunze de Mesteacan (Folium Betulae)-30g, radacina din Osul iepurelui (Radix Ononidis)-30g, Macese (Fructus Cynosbati)-30g, fructe de Ienupar (Fructus Juniperi)-10g
Decoct din o lingura de amestec la o cana de apa; se beau la pranz 1-2 cani de infuzie calda, timp de 2 saptamani.

[ ... ]

Fibrele alimentare. Tipuri si beneficii

Fibrele alimentare. Tipuri si beneficii

Desi nu exista un consens in comunitatea stiintifica cu privire la conceptul de fibre alimentare, se pot defini ca parte a plantelor comestibile ce rezista la digestie si absorbtie in intestinul subtire, avand o fermentatie partiala sau totala in intestinul gros.

Fibrele sunt formate dintr-un set de compusi chimici eterogeni (polizaharide, oligozaharide, lignina, substante similare). Strict vorbind, din punct de vedere nutritiv, fibrele nu sunt nutrienti, si nu sunt direct implicate in procesele metabolice de baza ale organismului. Cu toate acestea, fibrele alimentare au functii importante cum ar fi stimularea peristaltismului intestinal. Motivul pentru care organismul nu le poate procesa este datorat tubului digestiv care nu dispune de enzime care sa le poata hidroliza. Acest lucru nu inseamna ca fibrele alimentare trec intacte prin aparatul digestiv: desi intestinul nu dispune de enzime care sa le digere, enzimele florei bacteriene fermenteaza partial fibrele si le descompun in diversi cumpusi chimici: gaze (hidrogen, dioxid de carbon, metan) si acizi grasi cu lant scurt (acetat, propionat si butirat). Acestea din urma joaca un rol important in metabolism.

Fibrele alimentare/dietetice se gasesc in alimente de origine vegetala foarte putin procesate tehnologic, cum ar fi cereale, fructe, legume si leguminoase.

Tipuri de fibre alimentare
Fibrele alimentare, in mod traditional considerate un complex de carbohidrati, au fost impartite in doua grupe principale in functie de caracteristicile chimice si efectele lor asupra organismului. Aceste doua tipuri sunt: fibre insolubile si fibre solubile.

Fibrele insolubile: sunt compuse din substante (celuloza, hemiceluloza, lignina, amidon rezistent) ce retin putina apa si se umfla usor. Acest tip de fibre predomina in alimente ca taratea de grau, cereale integrale si unele legume. Componentele acestui tip de fibre sunt greu fermentabile si rezista actiunii microorganismelor din intestin. Principalul efect asupra organismului este acela de a creste volumul de scaun si de a diminua timpul de tranzit prin tractul digestiv. Ca rezultat, fibrele insolubile ingerate zilnic previn constipatia.


Fibrele solubile: sunt formate din componente (inulina, pectina, fructooligozaharide) care retin multa apa, putand forma geluri vascoase. Acest tip de fibre predomina in leguminoase, cereale (ovaz si orz) si in unele fructe. Fibrele solubile,pe langa faptul ca retin apa, sunt capabile de a reduce absorbtia de grasimi si zaharuri din alimente, care ajuta la reglarea nivelului de colesterol si de glucoza din sange.


Beneficii

Constipatie: efectul cel mai cunoscut al fibrelor este capacitatea de a facilita defecarea. Prin urmare, un continut adecvat de fibre alimentare, este esential pentru prevenirea si ameliorarea constipatiei.

Diverticuloza sau boli diverticulare: boala caracterizata prin aparitia de mici buzunare in peretii colonului sub forma de degete de manusa numiti diverticuli. Diverticulii cresc odata cu varsta, astfel ca peretele intestinal este mai fragil la persoanele mai in varsta, iar presiunea care se exercita inauntrul colonului, faciliteaza aparitia diverticulilor. Este acceptat faptul ca diverticuloza se datoreaza unor depuneri crescute de elastina pe peretii colonului si a unei pierderi de inervatie vagala. Desi s-a afirmat faptul ca diverticuloza este asociata cu o dieta scazuta in fibre alimentare, nu exista dovezi stiintifice care sa sprijine prevenirea acesteia prin consumul de alimente bogate in fibre.

Obezitatea: boala care este asociata cu hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica, diabet zaharat si mai multe tipuri de cancer. Prin urmare mentinerea unei greutati corpoale adecvate este o masura foarte sanatoasa. Dietele bogate in fibre pot ajuta in controlul obezitatii din mai multe motive: in primul rand, dietele bogate in fibre au mai putine calorii; al doilea , acest tip de diete faciliteaza consumul unei cantitati mai mici de alimente datorita masticatiei mai indelungate si a volumului, ajutand mai rapid la producerea senzatiei de satietate, si in final, dietele bogate in fibre incetinesc absorbtia zaharurilor si grasimilor consumate.

Cancerul colorectal: desi o dieta bogata in fibre nu va protejeaza impotriva cancerului colorectal, primele studii epidemiologice observationale au indicat ca persoanele care consuma alimente bogate in fibre, au prezentat o incidenta scazuta a cancerului de colon. Cu toate acestea, studiile epidemiologice asupra efectului protector al fibrelor contra acestui tip de cancer, sunt contradictorii, probabil datorita diversitatii componentelor ce fac parte din fibrele alimentare.

Diabet zaharat: un aport de fibre alimentare, in special cele insolubile, pot imbunatati controlul glucozei din sange, reducand hiperinsulinemia si concentratiile plasmatice ale lipidelor la diabetici de tip 2, care confera un profil ideal de protectie cardiovasculara.

Hipercolesterolemie: aportul de fibre asigura o absorbtia mai mica de colesterol, care conduce la prevenirea si tratarea unor afectiuni caracterizate prin niveluri crescute ale colesterolului in sange.

[ ... ]

Fisuri anale

Fisuri anale

Leziuni dermatologice ce apar in regiunea rectului, insotite de hemoragii. In acest tip de leziuni se recomanda, in special , plantele descrise in tratamentul contra hemoroizilor.

Se recomanda in plus:

Unguent din muguri de Plop
Se prepara din 20 g de muguri zdrobiti, macerati in 5ml de alcool, timp de 24 ore, intr-un recipient inchis; se adauga apoi 100 g untura si 5 g ceara de albine. Se tine pe baie de aburi 3 ore, se filtreaza si se amesteca pana se obtine un unguent.

Ulei din muguri de Plop
Se prepara in acelasi mod ca si unguentul, inlocuindu-se untura si ceara cu uleiul de floarea-soarelui.

Bai locale cu infuzie din muguri de Plop (15-20 g muguri la 1 litru de apa).

[ ... ]

Enurezis

Enurezis

Consta in eliminarea involuntara si inconstienta, a urinei, mai ales in timpul noptii. Se poate spune despre un copil ca sufera de enurezis numai atunci cand face "pipi" in pat dupa varsta de 3-4 ani. Suferinta poate dura pana la pubertate, cand, in majoritatea cazurilor, ea dispare spontan. Eliminarea involuntara de urina se mai intalneste la persoanele varstnice, la femeile cu prolaps uterin sau la unele persoane ce sufera de obezitate. In aceste cazuri este vorba despre incontinenta urinara.
Enurezisul poate fi diurn daca apare in timpul zilei sau nocturn daca apare numai in timpul somnului. Enurezisul nocturn este mai raspandit reprezentand 85 % din cazurile de enurezis.

Sfaturi
- copii vor fi pusi pe olita numai dupa varsta de 12-15 luni;
- copilului cu enurezis ii este indicat sa doarma cu fata in sus;
- consumul de lichide sau de alimente greu digerabile este interzis seara;- inainte de culcare amintitii copilului daca nu are nevoie la toaleta;
- seara este contraindicata vizionarea de emisiuni, filme etc. cu caracter dramatic;
- exercitii pentru vezica urinara - invatarea copilului sa-si tina urina pentru un timp din ce in ce mai indelungat;
- copilul cu enurezis va fi trezit noaptea la ore fixe pentru a merge la toaleta, acesta trebuind sa fie complet treaz;
- se va respecta un program de trezire noaptea (pentru a merge la toaleta), astfel ca in prima saptamana, va fi trezit in fiecare noapte la ora 24; in cea de a doua la ora 1, in cea de a treia la ora 2, continuandu-se pana in a opta saptamana cand va fi trezit la ora 7.
- nu se vor pune scutece pe timpul noptii;
- schimbarea asternutului de catre copil, atunci cand il uda;
- dupa varsta de 6-7 ani, parintii vor avea discutii deschise cu copilul cand acesta isi uda asternutul noaptea sau face pe el ziua, asigurandu-l ca aceasta problema se poate rezolva prin cooperare, explicandui-se cat de mare importanta are respectarea tuturor sfaturilor cu privire la suferinta lui;
- laudati toate semnele de imbunatatire si toate eforturile copilului, criticile sau pedepsele fiind total inutile si neconstructive;
- atat parintii cat si copilul cu enurezis trebuie sa stie ca enurezis nu este o boala ci un simptom;
- folosirea unui suport special prevazut cu un senzor care se asaza in patul copilului, declansandui-se sistemul de alarma cand patul se uda (metoda se aplica dupa varsta de 6-7 ani); aceasta il va determina pe copil sa asocieze vezica plina cu trezitul;

- tratamentul medicamentos poate fi recomandat de medic in cazul in care copilul are mai mult de 7 ani si daca terapia psihologica nu a dat rezultate.

Tratament fitoterapeutic
Infuzie de flori de coada soricelului (4g la o cana de apa, infuzat 5 minute); se consuma o jumatate de cana, de 3 ori pe zi,intre mese, ultima la ora 18.

Alimente cu rol de medicament
Decoct de frunze sau seminte de urzici (un pumn de urzici sau 10g seminte); se fierb intr-un litru de apa, consumandu-se cate o jumatate de cana dimineata si la pranz;
Preparate din amestec de faina cu decoct de urzici si putina sare, coapte in cuptor.

[ ... ]